SATURNAL
Administrator
 Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 508
|
|
Cīnd aud criză, visez Brecht
Bogdan Ghiu
14.12.2008
E criză! Toate porcăriile sīnt posibile.
E criză! E carnaval!
Vom regreta, totuşi, America. Dar ce frumos, totuşi, aduce ea China la putere! Ce frumos predă ea lumea, după ce a cucerit-o! Cīt de mulţi vom fi, īntr-o lume tot mai puţină, mai īmpuţinată, şi cu cīt de puţin vom ajunge, foarte curīnd, să ne mulţumim!
E darwinism social provocat, accelerat de către cei care, crezīnd ei īn Bunul Dumnezeu, nu cred īn nimic şi se ştiu suverani.
Procesul comunismului nu a avut şi nu va avea loc, crizele sīnt ciclice, "naturale", boom-crah, boom-crah, fraudele şi orgiile neroniene, heliogabalice care au provocat criza nu vor fi judecate, nu vor fi nici măcar anchetate, revoluţiile au devenit economice, intestine, pacea este atunci cīnd vărsăm sīnge fără arme.
Puterea şi dominaţia se reaşază, "distrugere creatoare", spun clar economiştii, dar nimeni nu īi aude, nimeni nu-i vede, nimeni nu īi citeşte, deşi ei vorbesc clar, răspicat şi pe faţă, alături de noi, care nici măcar nu mai visăm altceva decīt, cel mult, case-capcane: cum să ne vindem nu doar forţa de muncă, ci viaţa şi viitorul, pīnă la capăt, pentru iluzia compulsivă a proprietăţii private, care nici măcar nu există altfel decīt īn vis şi ca vis, dar care aduce pacea, războiul fără arme.
Au profitat, mai īntīi, de sărăcie, de precaritate, şi au scos profit de pe urma ei. Nu-i o minune, un adevărat "miracol economic"? Acum profită de criză, zic "criză" şi concediază, īnchid fabricile, dau afară din case, din vise, din viaţă: īn viaţă.
Porcării sub preşul crizei, sub pretextul crizei, lovituri de forţă peste lovituri de forţă. Şantaj cu criza. Iar şantaj?
Se instituie, aşadar, criza ca moment de excepţie, ca stare de necesitate, ca suspendare a dreptului. "Criza" instituie legea economică marţială.
Criza este refren, ritornelă.
E criză! Eu nu mă mai duc azi acasă: potop de oameni e-napoi şi-nainte. Străzile sīnt pline de şomeri fără manifestaţie care redescoperă mersul pe jos īn zile de lucru. Parcă am fi la 1 Mai, lozincile şi pancartele s-au transformat paşnic īn bannere şi īn mashuri şi pe ele nu mai scrie "Trăiască Partidul!", ci "Fii patriot! Datoria ta e să cumperi, să scoţi ţara şi lumea din criză!" Vedeţi cum revine proletariatul, fără să ştie, la putere, cum i se īncredinţează din nou, de către īnsăşi puterea capitalistă de data aceasta, rolul de campion al istoriei, de agent privilegiat, mesianic?
E criză, şi ce īntuneric: lupi au ieşit la atac şi īşi concediază prada pe rupte, n-o mai sfīşīie.
E criză: nu-s bani, sīntem liberi, la atac deci, magazinele gem de stocuri care se pot consuma chiar dacă nu se mai pot vinde. (Atena! Atena!) Stoc cu stoc să ne unim! Stocuri de oameni cu stocuri de mărfuri. Acum ei au reīnfiinţat Internaţionala, şi-au făcut propria lor Internaţională privată, restrīnsă. Internaţionala lor se cheamă Globalizare. Internaţionala noastră, de care ei se tem, dar de care noi nu avem ştire (orbiţi cu gīndul la Casă , se cheamă Credit pentru Consum, pentru viaţă. Internaţionala permisă este Economia, Internaţionala interzisă, autosuspendată, este Politica.
E criză!
E criză, pauză, avem timp īn sfīrşit să vedem.
Acum se poate guverna īn sfīrşit la nesfīrşit, infinit, ca īn brīnză, īn gol, căci e criză.
Acum miezul nopţii traversează Oceanul Atlantic, trece prin "zona de hiat" (Alan Greenspan, poet, căci numai poeţii sīnt vizionari).
Īnsuşi miezul nopţii, opusul Soarelui, negativitatea supremă atinsă, trece astăzi, la pas, prin criză. Este criza īnsăşi, măturīnd golul, pauza, măsurīndu-şi la pas criza, fiinţa de criză.
_______________________________________
|
|
